Mi-am pus un petec de hârtie pe frunte
Şi am început să-mi colorez gândurile
Etichetă: vis
(Des)fac conserve !
Existau oameni conservă şi oameni „desfăcători” de conserve. Eu pare-se că încă nu mă hotărâsem.
Eu pare-se că ratasem „bătălia dintre toamna şi iarnă”. Se purtase undeva între două vise. Spre marea mea dezamăgire mă trezisem prea târziu. Ninsese şi se topise totul deja.
Data viitoare va fi noapte albă. Cu siguranţă noapte albă. Lungă, lată şi profundă noapte albă. Am citit undeva că noaptea nu este cu adevărat neagră. Nu poate fi cu adevărat neagră. Există acele „sclipiri” imposibil de oprit. Există „viaţa aceea imposibil de oprit”.
Uneori nici nu ne dăm seama cât de profund visăm
Îmi spunea că viaţa e făcută pe măsura viselor şi apoi sorbea din paharul mic, un cilindru aproape perfect, murdărit de ani.
Citește în continuare „Uneori nici nu ne dăm seama cât de profund visăm”
Ceasul
Se cernea o ploaie fina de nisip – de multa vreme nu se mai topise nimic, la un moment dat lipsa stropilor devenise apasatoare.
Intre vis si realitate
M-am hotarat azi pe la sase si jumatate
Sa raman inca putin departe de realitate
Sa-mi imaginez putin adevaruri niciodata traite
Ci doar imaginativ dar palpabil simtite.
Departarea
Departarea mi-o doream cu orice pret pe cand eram mica si inocenta. Ma simteam mult prea inchisa in colivia mea aurie si mult prea ascunsa lumii aventuroase si atat de altfel pe care o percepeam zi de zi din dar doar din spusele altora. Sa zicem ca aveam pe vremea aceea o imagine deformata de transpunerea realitatii altora in realitatea personala.
Abisuri 