Umbla zvonuri cu capul pe sus, privindu-ne tantos peste umeri cazuti spre spate cu greutate. Vantul ne ravaseste viduri demult parasite de ideile altora. Ni se sopteste discret la ureche ca, intr-un final, nu suntem altceva decat ce nu ne-am fi niciodata dorit sa devenim. In definitiv doar mici si doar buni de calcat in picioare. Doar prea incrancenat lansati in cautarea perfectiunii celorlati.
Abisuri 