Unde pleci ?

P.S. Am plecat să mă pierd în ochii tăi. Nu mă căuta.

Anunțuri

Încât.

E atât de vid şi atât alb şi atât de linişte şi atât de departe şi atât de invers şi atât de mult şi atât de acum şi atât de atunci şi atât de imperfect şi atât de lung şi lat şi prea puţin profund şi prea puţin verde şi prea puţin dulce şi prea puţin zgomot şi prea mult întins şi prea mult amar şi prea mult altfel încât.

De-ai ştii ce mă urăsc

De-ai ştii ce mă urăsc când fac totul în pofida voinţei, în pofida mâinii, a creierului, a degetului mic, când fac totul fix pe dos şi dosul îl întorc cu fundul în sus şi apoi realizez că sunt în acelaşi punct P din care nu mă mişc, din care nu mă aud, nu mă văd, nu mă simt, că sunt în acelaşi punct P, acel static monoton pe care-l detest mai presus de toate, mai presus de mine, de toţi ceilalţi, acel static care rezistă punctului P şi degetului mic, şi gândului şi mâinii, şi creieului.

De-ai ştii ce mă urăsc când nu mă urăsc îndeajuns pentru a nu mai fi.