Undeva la mijloc

Ieri stateam inca sprijinita de spatarul subred al scanului din bucatarie si rasfoiam pagini deja ingalbenite de timp. Geamul era aburit si afara ploua marunt. Lumea din jur era ingropata in ganduri si se ocupa cum putea. Fara calculatoare. Fara Internet. In general fara prea mare interes pentru televiziunea cu program redus. Eu stateam in cercul meu, rasfoiam alene pierduta in ganduri si priveam strada clatindu-mi din cand in cand ochii in apa siroaie. Cartea era mostenita din generatie in generatie si era lipita cu scotch. Paginile erau ordonate dupa ingredintele principale, dupa modurile de preparare si miroseau a multe rasfoieli anterioare. Nu stiam exact ce anume cautam, ma gandeam insa ca-mi voi gasi calea rasfoind pagini deja tavalite in timp. 

Continuă să citești Undeva la mijloc

Cutii

Prima cutie – sa-i zicem „Dacia” – era aproape patrata, din lemn masiv, se aprindea greu si dupa maxim zece minute facea dunga pe mijloc si atunci trebuia sa-i tragi un pumn si poate mai functiona inca zece minute si iar facea dunga pe mijloc si tot asa pana te hotarai intr-un sfarsit sa chemi reparatorul – era unul singur pe cartier si era extrem de ocupat, daca il chemai azi venea luna urmatoare, chiar si seara tarziu ca oamenii il cinsteau bine si lui ii placea munca pe care o facea. Prima cutie nu semana nici pe departe cu cutiile de astazi pe care le agatam pe perete si le numim pompos „televizoare LCD”. Si nimeni n-ar fi crezut atunci ca o cutie aproape patrata din lemn masiv, cu dunga pe mijloc din cand in cand si un pic masochista se va putea vreodata mandri cu o asemenea descendenta nobila. Prima cutie functiona doar cu lampi si la un moment dat lampile au inceput sa fie din ce in ce mai rare, dungile din ce in ce mai dese si bataturile sa doara rau si atunci a aparut – luata in rate – a doua cutie , sa-i zicem „Sirius”.

Continuă să citești Cutii

Bicicleta

Nu fac destul, asta-i clar. Mult mai putin decat inainte. De exemplu inainte, cand aveam vreo sapte ani, saream pana „la brau” elasticul cumparat la negru si sutit pe ascuns din sertar. Inainte saream sotron, fugeam „de-a prinselea” sau „de-ascunselea” si cand ma opream ori adormeam ori ma plictiseam si o luam de la capat.

Continuă să citești Bicicleta

Forme mestecate

De ce-ti plac defapt literele?

Pentru ca imi plac foarte mult formele.

Si de ce iti plac foarte mult formele ?

Pentru ca dau sens.

Sens sub ce forma ?

Orice forma atata vreme cat e dovedit cu valoare adaugata. Cu o usoara preferinta totusi pentru formele tangibile. Ma inspira mirosul literelor.

Continuă să citești Forme mestecate

70

Foaie verde matura

Am nevoie de-o patura

Sa ma ascund bine si tare

Pana la proba contrarie.

Sa ma lafai sub versuri usoare

De nici doua parale.

„Catelus cu parul cret

Ce naiba faci tu in cotet”

Foaie verde trifoi lat

Inca nu m-am inecat.

Dar nu mai am mult.

Sunt minim saptezeci si este de-a dreptul confortabil, saptele e vertical si asta ma consoleaza.