Unsprazece

Ceasul pacane nu foarte discret undeva nu foarte departe de unsprazece dimineata. Gerul racaite pe la usi, i-am deschis fereastra un pic pe la noua si jumatate dar m-a speriat rau si i-am trantit cu nesimtire geamul in fata. A ramas afara privind in gol si strangand si mai tare din dinti. Undeva trebuia sa existe si o urma de explicatie.

Citește în continuare „Unsprazece”

Teancul

Uneori e ciudat sa realizezi ca tocmai ce-ti vizualizezi visele. Cu incetinitorul, intr-o bucla neplanificat a timpului. Mainile-mi sunt pline de praf, toata seara am sortat vieti, pe unele le-am pus in stanga si apoi le-am adunat intr-un teanc considerabil pe care l-am varsat incet intr-o punga verde reciclabila. Copii vor lua zilele astea toate pungile verzi si le vor duce undeva unde nu li se vor da bani in schimb. Pretul pungilor verzi va fi folosit in scopuri caritabile pentru binele altor copii. Scopul pungilor verzi m-a emotionat profund si tocmai de aceea am cam exagerat cu inaltimea teacului din stanga.

Parabola lucrurilor lipsa

Uneori lucrurile sunt facute bucati si ivrate in pachet in bucati mici, multe si cu manual de utilizare in mai multe limbi de circulatie internationala. Si nu numai. Ca sa intelegi ansamblul imbucatit este de ajuns sa intinzi  bucatile pe o coala de hartie alba, plata si nemotolita si sa le lipesti in ordinea culorior pe o coala de hartie alba ca zapada si apoi sa astepti sa se petreaca ceva.

Citește în continuare „Parabola lucrurilor lipsa”

Doisprezece-fix

Paseai prin omatul rece, zapada cadea in continuare, poteca era in formare, salcia batrana salciuia pe malul lacului inghetat. Ii priveai cu nesat frunzele alungite si te gandeai la reumatismele tale, iernatice. La intoarcere, tot pe laga lac, o vei scutura putin de cateva frunze alungite pe care le vei lua frumusel in punga de plastic cu un nume de marca pe care nu-l vei rosti si pe care le vei amesteca delicat cu boabe de migdal. De cateva sezoane bune te paste din cand in cand cate o gastrita rebela, cand simti ca vine incetezi orice activitate dar te-ai cam saturat de atatea pauze si tocmai de aceea o boaba doua de migdal anti-gastrita n-ar fi deloc rau venita, chiar si pe vreme de iarna.

Citește în continuare „Doisprezece-fix”

Casetofonul

O portocala portocalie se rostogolea prin mintea mea lovindu-se de colturi si schimbandu-si relativ des traiectoria. Priveam inca fascinata bomboanele de ciocolata luate la negru, pareau relativ proaspete. Era seara si molidul mirosea inca a brad. Ca de obicei, Mos Craciun se lasa asteptat. Avea si de ce, liste nu scrisesem niciodata ca n-avea sens, primeam mereu carti si atunci cand strambam din nas de atatea carti mi se dadeau exemple grave: pe vremea bunicilor mosii aruncau cepe peste usa si toata lumea era multumita. Eu nu intelegeam nici batuta utilitatea ceapei in toiul iernii.

Citește în continuare „Casetofonul”

Fire !

Patru elefanti, mediu de grasi, stateau agatati de un fir foarte subtire. De departe ne-omogeni, elefantii sopteau chestii intre ei, alandala. Unul, pe la mijloc, indica clar si apasat ca firul nu e doar un moft, un ne-principiu in principiu  util pentru a-si justifica prezenta, firul e un scop in sine poate doar fara sustinere materiala. Ca ar fi putut sopti chestii si fara fir dar ca probabil ar fi vorbit de unul singur si el a vrut sa evite asta caci oamenii gandesc prea mult si interpeteaza mult prea repede totul.

Citește în continuare „Fire !”

Etica

Unele seri stau prea mult in anticamera. Incep prea devreme si obosesc pe drum. Te duc cu zaharelul promitand multe si nevrute, toate din auzite, ba ca soarele bate razant, ba ca bate din spate, ba ca ar fi momentul ideal pentru ceva fotografii furate, ba ca omatul e moale si pufos si nu mai pridideste sa cada in unghiuri aleatoare, ba ca iarna tocmai zambeste cum stie ea mai frumos, ba una, ba alta pe acelasi ton. Sugubat-inserat.

Citește în continuare „Etica”