De la glezna in sus

Intr-un capat de glezna se reflecta toata unghia intr-o incompatibiliate definita de unii drept batatoare la ochii iar de altii drept posibil de trecut cu vederea. Firisoare fine isi duceau veacul nepasatoare, scrantite poate doar uneori de nepasarea generala in fata gropilor de tot felul, a hartoapelor cat mingea de footbal, a diverselor alte santuri si mormane lasate de pe o iarna pe alta in asteptarea cine mai stie carui eveniment exterior neasteptat capabil insa de a rezolva lucrurile intr-un mod cat mai natural posibil, a umple gropile si a inveli santurilor si cate si mai cate, lista era lunga cat o o zi de post si cereri se mai primeau inca cu orar definit si comunicat larg intru instiintare generala si bagare in seama.

Continuă lectura

De-a noi

Sa lasam matasea sa ne alunece lin peste toate principiile, atingandu-le trecerea, consumandu-le regulile scrise si nescrise. Sa nu focalizam pe spuma, spuma trece repede – ni s-a explicat odata cu lux de amanunte cum ca berea fara spuma nu si-ar mai merita numele si atunci am raspuns instictiv,  „nici noi fara autencitatea actelor nu ne-am merita verticalitatea „.

Continuă lectura

Scena

Erai de multa vreme intr-o stare «afara din tine» , priveai obiectele din jur si constatai doar asimetria reliefului intre cele doua imagini. Ochiul stang iti povestea o poveste credibila, ochiul drept rabufnea din cand in cand plat. Ai fi vrut sa poti aduna cele doua povesti intr-o unica poveste contopita si apoi restituita drept suma senzatiilor declansate de fiecare parte, povestita cu lux de amanunte. Ai fi vrut sa exprimi ceea ce ceilalti nu puteau asculta, sa arati ceea ce ceilalti nu puteau observa, sa simti ceea ce ceilalti nu puteau stii. Ai fi vrut sa incerci marea cu degetul, sa dai la o parte perdeaua fina dar rezistenta a intrebarilor fara raspuns, ai fi vrut sa indraznesti fara sa-ti fie rusine nici de pasul facut, nici de zambetul putin fortat al multimii, cateva zeci de ochi curiosi, probabil nesatisfacuti, probabil dorind ceva mai mult, inca putin, doar atat cat sa merite toti banii. Ai fi vrut sa-ti poti juca propriul rol intr-o piesa nescrisa pentu tine.

Continuă lectura

Un pumn de clipe

Locuiesc langa un cimitir patrat umplut cu flori multicolore. Alerg in jurul unui cimitir cu porti mari, fier forjat, in general deschise. Privesc de sus un cimitir patrat, inundat de flori multicolore. Uneori bate vantul si atunci cimitirul patrat se alungeste putin pe la colturi. Ma opresc brusc, imi scot castile de pe urechi si ascult vantul privind florile multicolore. Niciodata nu mi-au placut florile de plastic, unele morminte au cruci si unele cruci au flori de plastic. Alte morminte n-au cruci deloc. Oameni, in general batrani, in general in noiembrie, aseaza buchete, in general crizanteme, amintindu-si, si apoi se urca in masini, in general mici si dispar.

Continuă lectura

Tremur

Tocmai ce am citit despre EA. Blonda, inca tanara, doi baieti facuti la tinerete cu un argentinian intre timp plecat cu o actrita celebra – bruna, pasiuni cat sa cuprinda lumea de trei ori, fata de chirurg, citita, acaparata de lumea filmului, trei mati tarcati prin preajma, din cand in cand cate o dezbatere provocata – teme culturale, bineinteles – „sa sustinem filmul independent si artistii saraci”, aparitii rare, timiditate – la prima vedere autentica ? – , o vaga asemanare cu o alta EA, lasata undeva departe, trei copii facuti la tinerete cu un EL furat de alta. Din toate spusele altora ma simt aproape de EA, de pasiunile ei, de non-existenta ei publica inaintea zilei Z, de cei trei mati si de dezbaterile profunde. Doar de atat si de nimic mai mult. Dar cine sunt eu sa ma identific prin doar spusele celorlalti?

Continuă lectura