Merele priveau lumea rascoapte. Avusesera o vara putreda si se cam lasasera doborate de raze. Dincolo de stropii reci si grei isi regretau acum tacerea din spatele frunzelor ingalbenite de situatie.
Vantul imprastia ganduri printre ramuri golite de sens, admonestandu-le tacerea in mod tacit.
Era deja mult prea tarziu si mult prea departe. Le trecuse vremea de tot.
Acest articol se doreste un posibil raspuns la psiluneala saptamanii in curs.
Bine ca macar vantul le baga in seama. Oare cand trece vremea a ceva? Atunci cand nu mai e necesar, atunci cand necesarul e inutil, sau atunci cand de inutil ce este, nu mai este nimic…
Atunci cand e prea tarziu pentru orice raspuns
nu chiar de tot, aş spune. merele pe dulap, ca şi gutuile, luminează copilăria. la noi aşa era…
Noi le cumparam toamna, de la tara, culese din livada din sat si apoi le impatuream in hartie de ziar si le puneam in beci. Azi nu a mai ramas decat satul …
noi le cumpăram tot aşa, de la ţară. le puneam pe dulapul din camera „din faţă” şi le priveam cu se sting parfumat, cu se ridează dar rămân atât de dulci.
azi… suntem nostalgice amândouă.
Da … azi le cumparam gata ofilite de peste mari si tari.
Da, ofilite pe interior!
Exact ! De fiecare data iau plasa … SI fara gust pe deasupra
…aşa le trebuie! Mie tot nu-mi plac! Dar la tine-n cuvinte parcă nu mai par neinteresante …ele, merele!
😉 stiu cum e sa nu-ti placa ceva… sa-mi vorbesti mie de spanac ca-mi strici ziua 😉
„Sunt măr de langă drum şi fără gard.
La mine-n ramuri poame roşii ard.
Drumeţule, să iei fără sfială,
Că n-ai sa dai la nimeni socoteală.”
Drumeții tăi unde-s ?
Au trecut si ei demult …
Vremea le-a trecut, dar va veni primăvara şi explozia roz a florilor te va remonta şi-ţi va oferi alternative, poate! Toate sunt trecătoare, filozofic şi uman vorbind! Merele, anotimpurile, viaţa! Totuşi, rămân amintirile, nostalgia, speranţa…
Desigur, toamna e doar o stare. Pentru moment este singurul peisaj care-mi bantuie mintea. Mi s-o trage de la gri-ul ambiant. In orice caz va veni o vreme cand va trebui sa tai marul si sa platez unul tanar langa.
„Le trecuse vremea de tot.” Şi s-au făcut sămânţă… măcar de amintire.
Si aia palita de frig …