Un pumn de clipe


Locuiesc langa un cimitir patrat umplut cu flori multicolore. Alerg in jurul unui cimitir cu porti mari, fier forjat, in general deschise. Privesc de sus un cimitir patrat, inundat de flori multicolore. Uneori bate vantul si atunci cimitirul patrat se alungeste putin pe la colturi. Ma opresc brusc, imi scot castile de pe urechi si ascult vantul privind florile multicolore. Niciodata nu mi-au placut florile de plastic, unele morminte au cruci si unele cruci au flori de plastic. Alte morminte n-au cruci deloc. Oameni, in general batrani, in general in noiembrie, aseaza buchete, in general crizanteme, amintindu-si, si apoi se urca in masini, in general mici si dispar.

Uneori ma opresc langa zidul cimitirului patrat si privesc iedera mereu verde „e normal verdele asta?” si-mi aduc aminte de o poveste citita undeva despre un pumn de cirese rosii, carnoase, crescute intr-un cires la marginea unei alei. O alee pietruita, inconjurata de cruci. Niste cirese rosii, carnoase cu gust de clipe. Un pumn de clipe.

Privesc iedera si, fara sa vreau, deschid gura, cautand gustul. Ador ciresele rosii, carnoase dar inca nu e vremea lor. Ploua marunt peste iedera verde si picurii scurg clipele odata cu gustul. Strang pumnul drept si caut o crapatura in zidul cimitirului patrat. Mi-e dor de florile multicolore dar nu-i inca momentul. Imi asez castile pe urechi si las timpul sa mai treaca putin.

Deschid pumnul drept si ating iedera.

Acest articol se doreste un raspuns la psiluneala saptamanii in curs.

26 de gânduri despre &8222;Un pumn de clipe&8221;

  1. Doamneeee … Ce balamuuuuc … Flori multicolore, iederă, cruci, vânt, cireșe, ziduri, fier forjat, bătrânei, flori de plastic, ploaie, pătrat alungit la colțuri, crizanteme, căști … Când mai ai timp și pentru clipe ?

  2. Imi da senzatia unui tablou halucinant, habar nu am de ce… 🙂
    Culmea este ca prima data am citit ”privesc in sus un cimitir”, in loc sa citesc ”privesc de sus”… Iti dai seama ce scenariu era in capul meu… :))))

  3. La sat toţi oamenii se cunosc între ei. Când intri în cimitir e la fel. Citeşti numele de pe morminte şi îţi dai seama că poţi să pui un chip fiecăruia dintre ele. Şi nu-ţi ajung pumnii sau sufletul pentru câte clipe ai vrea să păstrezi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s