Abisuri

În căutarea adevărului interior

Mai miros a tine verde


@ Cristina Gottardi

Am o mare problemă
Cu hainele
Se lipesc de mine
Cu tine cu tot …

Vreau să mă dezbrac de tine
Înțelegi ?

Voi începe mai întâi
Cu ochii
Îi voi lipi cu scotch
Și apoi buzelor
Le voi desena cu cretă
Lacăte
Și zâmbetul
Oh, zâmbetul acela pervers,
Îl voi șterge cu guma de șters
Până va deveni linie
Și din linie voi face mii de puncte
Până totul va deveni odată și odată
Spațiu
Și apoi mă voi scutura încet
De felul tău ciudat de a percepe lumea
Și, într-un sfârșit,
Mă voi descalța de tine
Până la ultimul șiret

Și, când voi fi aproape sigură
Că nu mai suntem aproape deloc
Voi simți în sfârșit
Cum numai gândurile mele
Albe
Mai miros a tine
Verde

2 răspunsuri la „Mai miros a tine verde”

  1. Avatarul lui Iosif
    Iosif

    Frumoase gânduri, „pervers” de albe, exprimate atât de… verde crud !
    O noapte cu pasuni verzi si izvoare de odihna cristaline !

    1. Avatarul lui abisurile

      Multumesc. N-a fost luna

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.