Vocea lui groasă, un pic răgușita, degetele lui lungi cu unghiile tăiate scurt, buzele lui cărnoase, limba lui strecurată cu forța, icnetul ei înăbușit, mâna lui făcută căuș, degetul lui lipit de buzele ei, liniștea care a urmat, țipătul ei mut, copilul care nu s-a născut niciodată, diminețile pustii care au urmat, anii fără sens care s-au scurs, toate aceste imagini care-i scurtau nopțile. La asta se gândea și ochii continuau să-i plângă cu lacrimi mici în timp ce ea tăia mărunt, ceapa.
Abisuri 
Lasă un comentariu