Abisuri

În căutarea adevărului interior

Scara


Ai cel mai frumos zâmbet din tot cartierul, cel mai frumos păr din tot blocul, cei mai frumoși ochi de pe toată strada, cele mai cărnoase buze din oraș, ai cea mai mare inimă din univers, când mă privești, simt că mă sparg în cioburi mici, obrajii îmi iau deodată foc iar tu zâmbești, uneori ești atât de sadică încât o iau la fugă. Cartiere, străzi, blocuri, niște trepte înguste, nu mă opresc, urc sus, tot mai sus, până ce focul îmi pârguiește călcâiele. Te iubesc.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.