Abisuri

Nu mă pot aduna. Mi-e frig, mi-e dor. Plouă de trei zile, fără încetare. Închid ferestrele și aleg o carte, la întâmplare. Pe prima pagină e chipul tău. Pe a doua pagină e chipul tău. Las cartea deschisă, pagina zece, zâmbești la tavan. Îmi fac o cafea, dau drumul la muzică. Vocea ta răsună până dincolo de ușa Pinum. Cineva bate în calorifer. Să taci. Opresc muzica, deschid fereastra, în zare munții au culoarea părului tău iar chipul meu e spart în mii de cioburi în ochii tăi. Mai bine c-ai plecat.