Zmei, balauri, iezi orfani, bunici halite de lupi, fetițe hai-hui prin pădure, vulpi mincinoase, copii înghețați, chibrituri arse, lemn consumat degeaba, bărbați cu câte zece neveste, așa îmi petreceam timpul. Literele îmi umpleau minutele, poveștile îmi desenau visele, pagină după pagină mi-au trecut verile, până într-o zi când au fost interzise toate, unul după alta, până n-a mai rămas decât o frică absurdă, inexplicabilă, că toată această lume uitată, a făcut din mine monstrul care a așternut aceste rânduri.
Abisuri 
Lasă un comentariu