Zile, câteva săptămâni, atât, o lună, o lună și un pic. Aplauzele. Muzica în surdină, setul de lumânări primit cadou, ciripitul păsărilor, fericirea în aer, simt, mirosul de iarbă cosită, cărțile citite la umbra părului din curte, dorința de a evada, lacrimile de bucurie, ceva rece și umed, senzația că cineva te privește, zâmbesc, prima fotografie, ultima cină în doi, nici nu știu când au trecut zilele, săptămânile, lunile. Încă o sută de metri și pielea o să mi se lipească de mâinile calde, ale mamei.
Abisuri 
Lasă un comentariu