Abisuri

Locuiesc într-un bloc mic, de patru etaje, fără lift, într-un cartier compus din multe blocuri de patru etaje, fără lift. Străzile au nume de flori și coșurile de gunoi sunt când verzi, când galbene, când negre. Bucătăria este atât de îngustă, încât trebuie să ne facem pe rând cafeaua, ceaiul, mâncarea cea de toate zilele, trebuie să spălam pe rând farfuriile, cuțitele, paharele, uneori mă numește mașină de spălat vasele și eu râd și-i spun ce bine că mai avem de ce să râdem și facem cu schimbul cafeaua de dimineață, omleta, salata cu creveți, e atât de îngustă bucătăria încât nu este loc decât de o oala cu capac, trei farfurii și ceva tacâmuri, pe care le spălam pe rând în timp ce privim blocul din față, în care, la etajul patru din șapte, o femeie bătrână își bea cafeaua în fiecare dimineață, cu ferestrele larg deschise, da blocul din față este o excepție de la regula blocurilor cu patru etaje fără lift și bătrână din blocul din față uită lumina de la sufragerie aprinsă peste noapte, în fiecare noapte când mă trezesc să merg la wc și o văd, mă întreb dacă nu cumva a murit, pare destul de bătrână, și a doua zi de dimineață mă bucur să o văd pe geam, în timp ce spălăm când eu, când el, tacâmurile, cănile, farfuriile, și răsuflu ușurata că nu s-a întâmplat nimic, dar uneori mă plictisesc să nu se întâmple nimic și mai intru pe Facebook să citesc ce au scris alții, azi, de exemplu, cineva, o persoană tânără, de sex feminin, care scrie poezie din asta, modernă, nici nu știu cum să-i spun, în lipsă de altceva, hai să-i spun proezie, persoana asta tânără a scris ceva, nu știu exact ce-a fost în capul ei când a scris asta, sau ce a vrut să spună, oricum nu contează, nu, că textul e în capul cititorului, așa am învățat la cursurile de creativ writing, și ăsta e adevărul, persoana asta tânără a scris ceva care m-a făcut să mă simt prost, cum adică tinerii poeți n-au loc de bătrânii cu proteze care se cred poeți, așa am întrebat-o, și, mai ales, am continuat eu, de ce trebuie să generalizeze, și ea mi-a spus domnita, n-ai înțeles nimic, condoleanțe și chiar m-am enervat și i-am dat block, cam asta se întâmplă unde locuiesc acum, în blocul mic, de patru etaje, fără lift, într-un cartier compus din multe blocuri de patru etaje, fără lift.
Iar eu, în fiecare zi iau uber-ul și plec de aici