
Dacă îmi amintesc eu bine, salata boeuf era mereu făcută cu carne de pui, oamenii mici dădeau sfaturi mari, ceea ce s-ar fi putut întâmpla în cazul fericit mocnea încet, până se stingea de tot, sub talpa groasă a ceea ce n-ar fi trebuit niciodată să se întâmple, prima ninsoare cădea fix în ziua în care un infinit de frustrări câștiga un război declarat cu mulți ani în urmă logicii nespuse a universului interior. Multă vreme an ținut morțiș să schimb lumea. Azi sunt fericită că n-am reușit.








Lasă un comentariu