Azi m-am simțit urmărită. Mă urmăreau pereții, ferestrele, firele de praf, mobila de nuc, moștenită, ușa metalică, așternutul din bumbac sută la sută, telefonul pus pe mute, toate sunetele mi se păreau săbii, până și picurii grei de ploaie mi s-au părut spioni. Am tras draperiile, am tras covertura, am tras de mine să adorm, am tras sertarul, am tras o gură, două, trei, azi m-am simțit urmărită. Am și uitat de când mi se întâmplă asta.
Abisuri 
Lasă un comentariu