Abisuri

În căutarea adevărului interior

  • Tara în lift

    Tara în lift

    Nu m -am gândit să număr până la zece înainte să țip. Am țipat, pur și simplu, din reflex. Dacă n-aș fi zărit papucii de casă roșii cu ciucuri galbeni, m-aș fi simțit exact cum îmi imaginam de fiecare dată că se simt oamenii aceia din filme, îngropați sub pământ.…

    Continue reading →: Tara în lift
  • Ningea

    Ningea

    Mai știi? La tine ningea cu fulgi mari și deși, la mine ploua, iar noi cântam pe silabe. Începeai tu, continuam eu. Îți era atât de frică de sunetul fotografiilor. Îmi erai atât de departe. Picurii spărgeau timpul și bașii lumea. De jur împrejur universul meu vuia în ritmul tău.…

    Continue reading →: Ningea
  • Muzica e viața mea

    Muzica e viața mea

    Ieri. Bar. Brunet. Pletos. Pink Martini?, mă întreabă, Scotch, zic. Ice, ice, baby ? Dau din cap că da. Hey you. Americano?, zice. L’italiano de când mă știu, îi răspund. La vie en rose. Într-o relație? People are strange și ăsta e peste medie, mă gândesc. Dar e top. Camisa…

    Continue reading →: Muzica e viața mea
  • Pianul

    Pianul

    Când a întâlnit-o prima oară, ea cânta la pian, cu geamul de la sufragerie larg deschis spre străduța pietruita ce ducea spre centrul orașului. El a auzit-o și s-a aprit, doborât de claritatea sunetului care invada străduța. Începuse și ploaia, dacă își mai aduce el bine aminte, dar el nu…

    Continue reading →: Pianul
  • Tara (2)

    Tara (2)

    Blocul în care locuiesc nu este înalt dar are două lifturi, de-o parte și de alta a ghenei, un fel de tobogan urât mirositor, circulat de câțiva șobolani și de cete întregi de gândaci. Imediat ce m-am mutat, acum trei ani, am rămas blocată în cutia aceea mică și jegoasa,…

    Continue reading →: Tara (2)
  • Tara (1)

    Tara (1)

    Prolog În cele câteva zeci de capitole care vor urma, voi încerca să trezesc interesul și să adorm demonii. Fără a da prea multe din casă, trebuie să recunosc că nu am absolut nici un plan în cap. În afară de mine, Tara, despre care o să aflați un pic…

    Continue reading →: Tara (1)
  • Descheiat

    Descheiat

    Iubirea mea. Să mor eu de nu miroși a lăcrămioare. Ce? Habar nu am de unde știu cum se numesc. Albe, otrăvitoare. Apar primăvara. Ce? Bine. Hai să trecem la șampanie. Prea acră? Prea multe bule ? Mama lor de dobitoci. Acum e prea târziu. Prea rece. Închide ochii și…

    Continue reading →: Descheiat
  • Bomboana

    Bomboana

    O bomboană de om, asta ești, îi zic, săritor, empatic, răbdător, până și gândacii trag la tine. Și tu, tu ce faci? Îl iei cu un șervețel și-i așezi frumos, în grădină. De oameni, ce să mai spun? Ba împrumută-ma până la salariu, ba pune-mi o vorbă la x, ba…

    Continue reading →: Bomboana
  • Cămașa

    Cămașa

    Cămașă albă, fustă mov, peste genunchi, părul blond, prins în coadă. Astea și un zâmbet care promitea multe. Și chiar se ținea de cuvânt, mama ei de viață, ce naiba să facă, bani de meditații ai ei n-au avut, de facultate nici nu s-a pus problema, de făcut cafea îi…

    Continue reading →: Cămașa
  • Sesiunea

    Sesiunea

    Ni s-a spus să fim punctuali. Să nu purtăm pantofi cu toc și să nu avem obiecte ascuțite. La fix și patru minute, au început. Să ne spunem unii altora ce ne place, ce nu, pe cine am ucide cu sânge rece, ce ne face să renunțăm, cum ar fi…

    Continue reading →: Sesiunea