M-au trezit bolovânturi naprasnice bubuite-n usa uriască sculptata in stejar masiv. Niciodata nu mi-as fi putut imagina usa astfel, de obicei o vedeam de la distanta, propușcă greoaie doborata de prea multe secunde tabarate de-a lungul vremurilor. de data asta albastrudnic –ul se intampla cu adevarat. Intai m-am frecat la ochi sa fiu sigura ca stilul meu cunoscut imaginarativ nu-si luase cu totul lumea in cap. Cand mi-au dat lacrimile am incetat frecarea si atunci mi-a venit dintr-o data sa plang. Usa rezista inca eroic dar eu stiam ca orice sadictare are limite proprii. Am intrebat cu un glas cremaculat „cine-i acolo” si un glas turtitan mi-a raspuns in cor „noi, stelutele”. „Ciudat” mi-am spus si am inceput sa pun intrebari. „Numele si scopul”. Pauza lunga….
Usa masiva parea obosita rau si pragul, de obicei falnic, parea de-a dreptul nuielevat. Mi s-a facut frica si mi-am cautat priza Internet. Negasind-o, mi-am cautat apoi telefonul portabil. Mult timp. Intre timp pauza dura intr-un mod sinistru. Negasind altceva mai bun de facut am inceput sa numar glasurile. Primul parea rosu aprins si avea alura suava. Al doilea avea prezenta de spirit si imprima respect. Al treilea era un pic cinic dar ii statea foarte bine. Ultimul zumzaia cu intelepciune si merita ascultat, spunea multe chestii interesante. „De unde si pana unde modul asta risipitor de a consuma o risipitornadă ? Va risipiti stelutele degeaba”. Un alt glas roz-in-coacere, necunoscut inca mi-a raspuns intr-o cireașambla firava . „Risipa nu poate fi ca am luat cușcamant sa numim la randul nostru”
Neintelegand mai nimic mi-am pus dopuri in urechi si m-am intors pe partea celalta. Cand m-am trezit era albastru senin si usa era deschisa larg. In aer plutea o urma fina de cușcamant si atunci chiar n-am avut ce face si m-am pus sa numesc la randul meu intr-o ordine pur aleator-intamplatoare :
Apoi am inserat o poza galbui-portocalie, am deschis niste ghilimele, am copiat regulile cușcamant-ului si am inchis ghilimelele.
“1. Selectează blogurile ce vor primi premiul Blogul Anului 2012.
2. Postează un articol în care nominalizezi blogurile respective (nu există un număr minim sau maxim admis) și acordă-le premiul.
3. Include un link către această pagină: ‘Blog of the Year 2012′ Award –http://thethoughtpalette.co.uk/our-awards/blog-of-the-year-2012-award/, menționînd regulile de față în postul tău – a nu se altera regulile sau banner-ul premiului!
4. Anunță autorul fiecărui blog căruia îi acorzi premiul și împarte regulile cu aceștia
5. Te poți alătura grupului Facebook creat pentru acest premiu – dă “like” pe pagina pe care o poți accesa aici (linkul de la punctul 5), putînd astfel să îți împarți blogul cu o audiență mai largă
6. Adaugă un link către blogul persoanei care ți-a înmînat premiul și încarcă banner-ul premiului pe blogul tău, continuînd colecționarea stelelor (maximul este de 6)”
Acesta este raspunsul meu la provocarea lansata de Psi si care i-a inspirat si pe altii: scorpio, virusverbalis, dictatura justitiei.
Abisuri 
Lasă un comentariu