Abisuri

În căutarea adevărului interior

Un bătrân pe un peron


Avatarul lui Bloger AbisuriLiteratura ca utopie

Mă căutam de mărunți pe un peron căzut în dizgrație. Lângă mine, un șobolan plictisit mă privea curios. Se pierduse undeva între două șine și, de atunci, se obișnuise să numerele vagoanele. În rest, buruieni cât vedeai cu ochii. Doar să te țină privirea de atâta puf și vrejuri uscate că-n rest creștea văzând cu ochii. Nu mai interesa pe nimeni nimic.

Vezi articolul original 303 cuvinte mai mult

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.