Mă căutam de mărunți pe un peron căzut în dizgrație. Lângă mine, un șobolan plictisit mă privea curios. Se pierduse undeva între două șine și, de atunci, se obișnuise să numerele vagoanele. În rest, buruieni cât vedeai cu ochii. Doar să te țină privirea de atâta puf și vrejuri uscate că-n rest creștea văzând cu ochii. Nu mai interesa pe nimeni nimic.
Vezi articolul original 303 cuvinte mai mult
