Sos de vorbe


Literatura ca utopie

De fapt, nu mai am chef de chifteluțe tăvălite prin bălți și nici de sosuri cu aromă de vorbe. Îmi sunt îndeajuns spațiile lăsate vraiște și virgulele alandala și lumea mea se stinge sub tălpi crete cu ghimpi și toate gropile acelea, știi, pe care mi le săpai în suflet fără să vezi sau fără să vrei sau doar imaginand zvacnirea, toate gropile acelea au crescut prăpastii. Acum miros a vid și tac. M-am plictisit de vise împletite și caut sa le desfac. M-am împuținat de ieri și continui să descresc tinzând spre mâine. Dacă voi reuși, vei ști…

Flash 24 : Metamorfoza

Vezi articolul original

Reclame

Un gând despre &8222;Sos de vorbe&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.