Ceea ce fusese pozitiv în toată întâmplarea fusese faptul că omul învățase până la urmă să aleagă locul unde își va depozita de acum înainte încălțămintea cu talpă cusută: într-un loc fără molii. Cât despre restul, asta e altă poveste.
***
El era verde. Nici el și nici Porto nu fuseseră întreținuți.
Primul se dusese Porto. Stătuse pe frânghie trei zile la rând, uitat sub un soare nemaiîntâlnit pentru acea perioadă a anului. Nimeni nu citise eticheta. Porto avea un guler la baza gâtului și era făcut din tricot fin, alergic la căldură. O expunere îndelungată la temperaturi ridicate îi provoca mereu balonare. După trei zile sub soarele acela ucigător, pleznise.
Lui i se spunea Texi și murise la a treia spălare. Degeaba strigase el „auch, simt că fierb” nimeni nu îl auzise. Nici în cazul lui omul nu citise eticheta. Ce era asa de greu…
Vezi articolul original 608 cuvinte mai mult