– Dacă nu te dai jos de pe mine, o să pleznesc. Bucăți o să mă fac. Auzi ce-ți zic? Dă-te naibii jos de pe mine. Dă-te la o parte, doar puțin, ce-i așa de greu să faci un pas la stânga? Sau la dreapta, cum vrei tu. Pas să fie.
– Dar nu te aud. Degeaba încerci tu să îmi tragi dungi în talpă și să-mi fixezi obiective, eu, dacă vreau să privesc în zare, mă așez unde-mi place, e clar?
– E clar, e clar, dar de ce nu te duci să-ți cumperi un suc ? Sau o bere. N-ar fi mai bine să-ți privești în zare cu un pahar în mână? Sau cu o sticlă, cum vrei tu, nu țin la manière, orice , doar dă-te jos de pe mine, că praf mă faci.
– Ce tot spui tu acolo? Nu înțeleg nimic. Ce are zarea cu berea? Și vorbește dracului mai clar, zici că ai nisip în gură.
– Aș vorbi mai clar dacă nu m-ai zdrobi, tu cu cele optzeci de kile ale tale. După cum vezi, tu faci parte din ecuație. De fapt și de drept ești chiar la originea nisipului. Cu cât te încăpățânezi mai tare să nu tedai jos, cu atât mai greu vă fi să mă înțelegi.- N-am priceput o iotă din ce mi-ai spus. Mai bine fă valuri. Hai, că te arunc. Dar să fie concentrice
Abisuri 