Abisuri

Ziua următoare am fost în Wadi Mujib. Am avut mare noroc, tocmai ce se re deschisese cu o zi înainte, după ce fusese închis datorită viiturilor puternice. Am avut mare noroc că am putut să îl vizităm dar și pentru că am putut avea informația legată de redeschiderea lui.

Există grupuri specializate pe Facebook unde găsești informații utile despre Iordania. Eu m-am înscris pe „Iordania, vacanțe și info utile” și „Iordania, sfaturi de vacanță” și nu am regretat. Am vorbit chiar și cu un ghid local pe WhatsApp, mi-a dat informații utile (gratis) și tot el mi-a trimis mesaj când canionul a fost redeschis.

Revenind la Wadi Mujib.

Pentru mine, care sunt o sportivă de duminică, a fost un traseu foarte complicat. Frumos, extrem de frumos, dar dificil. Pentru cei în formă fizică bună, e floare la ureche.

Prima parte a fost ok, mers prin apă, contra curentului. Apoi au urmat ceva treceri mai complicate, pe piatră udă, ținându-te de frânghii, o urcare pe o scară, pe sub o cascadă – oh, habar nu am avut până atunci cât de puternică e forța apei în cădere, era să cad și eu odată cu apa dar am strâns din dinți și m-am încăpățânat să reușesc.

Indiferent de cât de mult mi-am dorit să țin capul aplecat spre dreapta, n-am reușit să fiu mai puternică ca apa. Într-un final, am reușit să ajung sus și, când să mă bucur că am scăpat, am realizat că greul abia începea.

Au urmat două cățărări complicate pe pietre ude, sub jet de apă, agățata într-o frânghie. Cu greu am reușit să ajung la final, la marea cascadă.

Întoarcerea a fost și mai complicată, de vreo doua ori mi-a alunecat piciorul sub jet de apă și a fost cât pe ce să cad. Din fericire am fost ajutată să izbutesc și am izbutit dar eu personal nu aș mai incerca à doua oară experiența.

Chestia este că trebuie să îți cunoști limitele și să accepți că există locuri extraordinar de frumoase la care nu poți ajunge fără o formă fizica adecvată.

În ceea ce mă privește, mi-am supraestimat capacitățile fizice, drept pentru care, am ieșit din canion cu vreo 6 vânătăi și o contuzie musculară care nici până azi, două săptămâni mai târziu, nu mi-a trecut complet.

Dar locul e sublim, peisaje de vis și multă răcoare.

Seara am urcat să vizităm Citadela din Amman. A fost o experiență foarte frumoasă, sub soarele care dădea să apună, Ammanul văzut de sus a fost spectacular de frumos.