Scaune înalte, un blat de lemn, crăpat, două shoot-uri. Fie. La al treilea, mă rujez. Scap rujul. Scap telefonul. Mama ei de viață. Deodată, tu. De unde ai apărut? O bere, zici, o bere zic. Un sfert de oră mai târziu, un taxi, treizeci de euro, Rueil Malmaison. Cinci euro bacșiș. Plătești tu. Trei trepte, o ușă metalică, nu-ți găsești cheia, așteaptă, zici, aștept, îmi vine să vomit, mă abțin, o cameră mică, un dulap, un birou, o fereastră, o grădină, tufe de nu mă uita, nu miros, nu fac duș, nu faci duș, nu nimerim patul, nu contează, o oră mai târziu, rochia ta albastră, țigara stinsă, biletul lipit cu scotch, n-am să te uit niciodată. Glezna mea. Un bar ordinar. Arondismentul 19. Mama ei de viață.
Abisuri 
Răspunde-i lui ion răuț Anulează răspunsul