
Iubirea mea. Să mor eu de nu miroși a lăcrămioare. Ce? Habar nu am de unde știu cum se numesc. Albe, otrăvitoare. Apar primăvara. Ce? Bine. Hai să trecem la șampanie. Prea acră? Prea multe bule ? Mama lor de dobitoci. Acum e prea târziu. Prea rece. Închide ochii și imaginează-ți. Moet, Veuve Clicquot. Maxime. Simți? Puțin mai la dreapta? Sigur. Prea cald, prea apăsat, prea, cum zici tu, iubirea mea. Să nu-ți mai zic așa? Sigur. Singur? Sigur. Am rămas acolo, descheiat, iubire. Vagonul 3, trenul spre Sighet. Cușetă.








Lasă un comentariu