
Când a întâlnit-o prima oară, ea cânta la pian, cu geamul de la sufragerie larg deschis spre străduța pietruita ce ducea spre centrul orașului. El a auzit-o și s-a aprit, doborât de claritatea sunetului care invada străduța. Începuse și ploaia, dacă își mai aduce el bine aminte, dar el nu se mișcase de acolo, de sub obloanele de la sufrageria ei, ceva care venea din interiorul lui i-a șoptit să nu plece, să rămână acolo până când ea îi va fi remarcat prezența și îl va fi întrebat de ce stă în ploaie și el îl va fi răspuns că e cea mai iscusită și mai remarcabilă interpretare pe care el a auzit-o vreodată. Și el, înțelept, și-a ascultat șoaptele și a rămas acolo, ud fleasca, până ce ea s-a plictisit de cântat și, pentru că ploaia răcorise mult prea tare sufrageria, a dat să închidă geamul. În acel moment l-a zărit pe el și, dintr-un motiv pe care nici astăzi nu și-l poate explica, i-a spus „hei, de ce stai acolo în ploaie, nu ți-e frig, mai bine vino sus să-ți fac un ceai și să-ți zvânți hainele” iar el, mirat peste măsură de propunere, nici măcar nu s-a bâlbâit, a rămas acolo mut, cu ochii lipiți de obrajii ei imbujorati până când ea l-a strigat din nou „hei, domnule, cu tine vorbesc”. Atunci el a tresărit și, trezit din starea de visare în care muzica și chipul ei îl scufundasera, i-a mulțumit cu un semn discret din cap, a deschis poarta grea și a urcat la al doilea etaj, prima ușă pe stânga, în pragul căreia ea îl așteapta, îmbrăcată într-o rochie galbenă cu mâneci bufante pe care o îmbrăcase fără o ocazie anume în acea dimineață.
„Intrați iute, domnule dragă, intrați și vă trageți lângă foc, făceți-vă comod, răsfoiți un magazin, serviți un biscuite, mă duc îndată să pun de-un ceai și să caut un prosop și ceva schimburi”. El n-a refuzat, a intrat și s-a tras lângă foc și i-a fost cald și bine, atât de bine că, până s-a întors ea cu ceaiul, a tras un pui de somn și a visat-o a lui pe veci, ceea ce s-a și întâmplat când s-a trezit, după ce el îi luase mâna și i-o sărutase și ea își lăsase ochii în podea și se imbujorase toată. Arăta ca o curtezana la curtea regelui Soare, dar regele murise de mult.








Lasă un comentariu