Treceai doar să mă saluți, așa-mi spuneai, dar niciodată nu erai doar pe fugă, eu știam și te pofteam în casă, tu te descălțai la ușă și apoi treceai dintr-o cameră în alta până în grădină unde te așezai pe bancă, să te odihnești, și să mai privești o dată grădina,că tare mult îți mai plăcea cum mă ocupasem de ea, așa îmi spuneai și, înainte să pleci, îmi cereai un pahar de apă și îmi spuneai c-o să mai treci dar de ultima oară doar eu te-am petrecut, căci, de atunci, tu n-ai mai putut să treci.
Abisuri 
Lasă un comentariu