Abisuri

E vineri. Marea e la fel calma ca de obicei. Sau la fel de agitată ca de obicei. Valuri mici se sparg pe pietrele albe, lăsând în urma lor o spumă efemera.
Doi tineri, angajați ai plajei – cum oare le-aș putea spune altfel? – adună ultimul rând de șezlonguri.
Sfârșit de sezon?
Oare de ce n-au așteptat să treacă weekendul?
Or fi plătind impozit pe numărul de șezlonguri?
E o plajă cu pietre albe. Există și zone fără umbrele și fără taxa, zone în care ori vii cu scăunelul de acasă, ori îți oferi un fel de masaj masochist de pietre prin cearceaf. Plajele cu umbreluțe și șezlonguri sunt scumpe.
20 euro pe zi, indiferent că stai 1 oră sau 10. Haiducie de zile mari.
Tinerii au terminat de strâns ultimul rând de șezlonguri. Unul dintre ei s-a aruncat în mare. Câtiva zeci de metri, crawl, apoi bras, până la mal.
Este pauza lui de țigară, la asta mă gândesc.
Valuri mici se sparg pe pietrele albe, lăsând în urma lor o spumă efemera iar soarele arde din ce în ce mai tare.