Locuiesc într-un oraș mic, cu o stradă principală pavată cu pietre cubice. Zilele îmi trec greu, obositoare. Ca să evadez, citesc. Vacanțele mi le petrec printre rafturi. Amintiri din viitor. Ocolul Pământului în 80 de zile. Al treilea val. De ceva vreme timpul îmi trece cu viteza luminii. În nici doi ani m-am transformat într-o mulțime de oameni. Când ne întâlnim, întâmplător, pe strada pavată ce străbate orașul, ne facem că nu ne cunoaștem. Nu vor afla niciodată cine sunt cu adevărat. Nici ei, nici eu.
Lasă un răspuns