Abisuri

A ținut apăsat îndelung. Apartamentul 17, etajul trei. I-a înghețat degetul pe metalul rece al interfonului, până i-a răspuns. O voce groasă care a întrebat-o cine e, urmată de un declic. A luat-o pe scări. Când a ajuns, ușa era deschisă. A intrat, pur și simplu. Holul mic dădea într-o sufragerie prăfuită. L-a căutat cu privirea, dar nu l-a găsit. L-ar fi luat în brațe și i-ar fi spus cât de mult îl iubește, dacă n-ar fi ratat trenul. Așa însă, n-au reușit să elucideze niciodată cazul.