Am deschis ochii și am început să plâng. Era dis de dimineață și mi-era frig. Foame. Am fost crescută de bunici, am luat ambele trepte, am intrat la facultate, am supraviețuit Revoluției, am călătorit, am văzut cam trei sferturi din lumea asta, am întâlnit oameni minunați, am citit sute de cărți, am plâns, am râs, am îngropat oameni dragi. Am eșuat, am înghițit în sec și am luat-o de la capăt. Am să vă spun un secret. Am 99 de ani și, atâta vreme cât îmi amintesc toate astea, sunt bine.
(Ficțiuni reale)
Abisuri 
Lasă un comentariu