Mâinile tale cu piele delicată, unsă cu creme scumpe, degetele tale lungi, ca de pianistă, unghiile tale tăiate perfect, întotdeauna date cu ojă mov, culoarea ta preferată, zâmbetul tău lipit pe fața ta ovală, privirea ta verde, uneori delicată, alteori apăsătoare, nasul tău cârn, plin de pistrui, părul tău castaniu, prins în coadă de cal, umerii tăi bronzați, îmbrăcați în doar două bretele subțiri, toate aceste lucruri, și încă multe altele, îmi aduc aminte de ea. De aceea plec. Sper că înțelegi.
Lasă un răspuns