Abisuri

În căutarea adevărului interior

  • Locuiam departe

    Locuiam departe

    Cădeau moi, grase, galbene. Uneori dulci, alteori acre. Se spărgeau imense, de asfalt. Ramăneau fragede. Țepene. Tari. Uneori erau verzi. Alteori erau viespi. Cuiburi întregi de viespii construite din nimic. Asta erau. Taman bune, ziceam. You know what? I’m happy. Așa îmi spuneam. Amestecam până mă dureau oasele. Și mai…

    Continue reading →: Locuiam departe
  • Locuiesc pe lună

    Locuiesc pe lună

    Dragă tu, azi a fost o zi la fel de plictisitoare ca și ieri și mâine va fi la fel. Oare ce am făcut să merit soarta asta? De ce nu-mi scrie Bil și de ce îmi zâmbesc doar băieții urâți? M-am certat un pic cu Ela, dar, până la…

    Continue reading →: Locuiesc pe lună
  • Bronz

    Bronz

    Îmi aduc aminte scoicile, mă înțepau în talpă. Dungi roșii brăzdau nisipul fierbinte. Era bine. În sfârșit, eram acolo. Îmi aduc aminte valurile. Spuma lor avea gust de alge. Un gust puturos, de nămol amestecat cu pietre și frunze putrezite. Îmi aduc aminte soarele. Se scălda în mare, până la…

    Continue reading →: Bronz
  • Verde

    Verde

    Mă trezește un sunet verde, îmi fac un ochi, deschid fereastra. Tunete gri străbat ceruri așezate perpendicular pe axa timpului. Închid ochii, să prind clipa, îmi scapă o lacrimă caldă peste curcubeul mov, vântul bate în nuanțe de roșu, străinul de la etajul șase mă privește albastru adânc, de frică…

    Continue reading →: Verde
  • Fereastra

    Fereastra

    – Azi l-am văzut din nou. Din bucătărie. Tocmai ce scoteam pâinea prăjită, pe farfurie. – Ignoră-l. – Îl ignor, doar că uneori sunt curioasă. Mai arunc o privire pe geam. Să văd dacă-i acolo. Știi că peste zi nu prea e? – Păi, e normal, că doarme. Dacă își…

    Continue reading →: Fereastra
  • Sakura

    Sakura

    Până să ajung la capătul grădinii, dădeam mereu cu capul de ramura plină, cădeau cu zecile puii de prune pe aleea pietruită și mie-mi apăreau în fața ochilor cireșele cărnoase, imense, de iunie, da, știu, lucrurile se petrec alandala în mintea mea, eu numesc viața asta vis, îți spuneam, iar…

    Continue reading →: Sakura
  • Petale

    Petale

    Îmi numărai pe degete mișcările. Clipirile din gene, cearcănele, ciocanele din timpane, inspirație, expirație, bătăile inimii, nuanțele de roșu din obraji, erau, toate, o mulțime de numere învățate pe de rost, un métronom stricat, asta îți sunt, îți ziceam, fă pași, îmi răspundeai și continuai să numeri. Unul câte unul,…

    Continue reading →: Petale
  • Fuga

    Fuga

    Când eram mică, vreo zece ani să fi avut, obisnuiam să pândesc găinile când se ouau, să le culeg ouăle. Așa, calde cum erau ouăle, le așezam, unul peste altul, în castronul de plastic după care, trăgeam zăvorul, să nu scape orătăniile și, dacă Cocoș rău era prin preajmă, o…

    Continue reading →: Fuga
  • Poker

    Poker

    Tavanul. Crăpăturile. Le-am privit mult timp. Am zgâriat lemnul cu unghiile. Am țipat. N-avea cine să mă audă. Etajul nouă, bloc părăsit de la marginea orașului. Urma să fie dărâmat. Poker, sex, substanțe. Pe nimeni nu interesa. Tim m-a convins. Tim, tipul de pe Tinder. Din curiozitate, am acceptat. M-am…

    Continue reading →: Poker
  • Puy de dome

    Puy de dome

    Dragele mele, Nu v-am mai scris de ceva vreme pentru că n-am avut starea necesară confesiunii. Nu, nu vă alarmați, nimic rău nu mi s-a întâmplat. Aș spune chiar, dimpotrivă, dar știți voi, totul e relativ. Nu știi niciodată când lucrurile o vor lua razna, împotriva ta. Deci. Chestia pe…

    Continue reading →: Puy de dome