In general sunt relativ binara. Lucrurile imi plac sau nu-mi plac. La cerere insa pot face ceva concesii pentru a-mi face publice cate ceva din ascunsele-mi criterii de evaluare a lumii inconjuratoare. Rezultatul final ar putea fi insa sub nivelul asteptarilor. Cu alte cuvinte: livrat cu eventuale lipsuri la apel fata de alte criterii din nenumarate posibilitati.
Dar asta nu-i grav deloc, in definitiv totul este relativ si in plus taman diferentele astea marunte intre ce s-ar fi dorit sa fie si ceea ce ne-am dorit noi sa devina, taman diferentele astea intre ceea ce percepem noi si ceea ce percep ceilalti , taman asta ne face sa fim altfel, unici si in continua evolutie. Cel putin in teorie.
Daca mi s-ar cere de exemplu sa evaluez o scriere pe o anumita tema, scriere ce s-a vrut ca posibil raspuns la anumite reguli impuse, as incepe prin a-i cauta acel plus care ar putea-o face diferita de alte scrieri, acel plus al ei pe care l-as numi probabil stil si pe care l-as considera ca deosebit, daca si numai daca, citind numai o cincime din text as ramane tentata sa-mi continui lectura, si asta cu mare interes.
M-as interesa mai apoi de fluiditatea textului, acea armonie generala lasata ca prima impresie in urma lecturii. Fiind o scriere cu tema impusa, as identifica si estima in continuare eventualele divergente si evalua ansamblul prin prisma rezultatului final.
As mai verifica desigur ca regulile impuse au fost bine aplicate – presupanand binenteles ca in prealabil au fost bine intelese.
Daca intr-un final mi s-ar mai cere in supliment expandarea a binarului in cateva bucati, as folosi o notatie cu cifre limitate si cu scop usor de explicat :
0 : criteriu absolut deloc indeplinit
1: criteriu indeplinit partial
2: criteriu indeplinit
3: criteriu indeplinit si chiar depasit
Uneori binarul spune multe. Alteori isi merita efortul de fi tras de limba. Sau poate mai bine nu?
Update : dupa o noapte de profunde reflectii, mi-am dat seama ca am uitat sa specific un criteriu important. M-am decis deci ca as considera mai degraba respectul regulilor si a temei impuse ca un singur cirteriu pentru a face loc de cinste originalitatii subiectului abordat.
Interesanta „expandarea binarului” cum ii zici tu, cu focalizare asadar pe stil si fluiditate. De ce nu. Mie-mi pare ca tocmai priceperea acestor diferente in evaluare sunt deja un castig din concurs.
Probabil ca este o evaluare relativ limitata in criterii, dar eu am considerat ca sunt cele mai importante.
:-)… Eu apreciez originalitatea – marginita, din pacate, la ceea ce am reusit de-am citit pana acum (un crieteriu cu un subiectivism deranjant) si cursivitatea (aici nu tine cu nimic de mine ). Bonus, din meteahna vinurilor, am adaugat „post-gustul” – impresia de dupa…existenta acelui ceva care face ca povestea sa persiste in retina memoriei. Pentru nerespectarea regulilor, depunctez.
Fiecare cu ale lui 🙂
Uite ca originalitatea am cam uitat-o initial (ca si criteriu), dar eroare reparata, am pus-o pe lista. Interesant criteriul „post-citit” . In final aproape totul se reduce la a-ti place sau a nu-ti place.
Draga mea, draga,
Ideile sunt perfecte.
Cum sunt deformata profesional iti reamintesc ca in binar nu exista 2 sau 3 si ca trebuie sa numeri :00, 01, 10, 11. Nu te supara pe mine. Nu reduc valabilitatea afirmatiilor. Doar notatia.
Bun gasit. Cum sa ma supar , nici vorba. Era tocmai exemplul tipic de „expandare” , gen depasim conventiile generalizand ideea.