Privind in oglinda


De cand ma stiu am luat superstitiile in serios, la modul cel mai matur posibil, ocolind astfel batai de cap inutile si eventuale pareri de rau. De cand ma stiu am preferat sa ma fac ca nu observ pisica neagra traversandu-mi calea de la stanga la dreapta – invers era acceptabil, sa aplic imparitatea florilor oferite oferindu-mi surplusul ca rasplata si sa ma asigur intotdeauna de prezenta in propriile picioare a celor 2 bucati complete din perechea de incaltari. 

Dintotdeauna am preferat sa anticipez crizele si imposibilitatea eventuala a revenirii inapoi. Asa a fost sa fiu si asa as fi ramas dupa capu’ meu. Nu mi-a parut rau intotdeauna de felul asta idiot de a ataca viata, uneori chiar ma felicitam in tacere de ascutimea spiritului prevazator. Alteori insa prea anticipata prevedere ma autoarunca pe o linie moarta, autodecisa fiind de a neactiona din multiplele cauze deja analizate. Si regretand amarnic  cotiturile aleatoare ale cursului initial atat de prea profund anticipat.

Anii au trecut si m-au invatat minte. Nimic nu este batut in cuie, uneori si cele mai predictibile cai inchise pot suferi modificari de parcurs, riscul face parte din ceea ce probabil nu am fi putut deveni niciodata daca n-ar fi existat, inclus fiind in ecuatia complexa a evolutiei.

Anunțuri

12 gânduri despre &8222;Privind in oglinda&8221;

  1. Uneori, oricat de prevazatori am fi, exista momente cand nu putem fi stapani si destinul ne stapaneste! E imposibil sa anticipam totul !
    Noi , prea tulburati de zgomotul lumii, nu mai avem urechea sufletului deschisa a sa auzim vocea Domnului! Cu pace insa, fara superstitii, avem sansa sa intelegem glasul care ne ajuta, ne previne, ne invata!

    1. Cum superstitiile au facut parte din viata mea de la o varsta frageda, bine infipte undeva, in subconstient , am generalizat instinctiv atitudinea „evita cat poti” intr-un mod exagerat. Ca sunt si cam binara. Dar promit sa ma schimb!

      1. 🙂 stiu ca noi romanii avem o credinta… binara, ca sa te citez. Nu stim cat e credinta si cat e superstitie si de aceea e dificil sa spui ca romanii cred in Dumnezeu 90%!
        Nu e numai cazul tau! Tu esti dragura si recunosti. 🙂
        Eu am fost intr-un pelerinaj la Mormantul Sfant si cand am ajuns la Marea Moarta ne-am decis sa intram in apa. Asa am vazut pe una din femeile ce erau cu noi, extrem de religioasa, care purta sutienul pe dos! Eu ii spun:
        – v-ati pus sutienul pe dos.
        – asa il port eu; e bine impotriva farmecelor! imi raspunde ea!
        🙂 concludent, nu!
        Cea mai folositoare „superstitie” e sa te feresti sa faci sau si sa ajuti oamenii! In rest…
        seara placuta ! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s