Din baltoaca in baltoaca amestec cu grija anotimpurile. Mai ca as vrea un fulg in plus dar parca nu indraznesc sa cer. As face nota discordanta.
Aici fulgii sunt detestati, certati si trimisi la colt in sir indian. Nu mai sunt demult la moda in diafana lor simplicitate, acum se poarta palariile cu boruri largi si funda rosie agatata de un pai lung infipt cu incredere si speranta intr-un pahar fara picior dar plin ochi de verde crud cu aroma de menta si parfum de vara torida pe malul marii.
Fulgii mei nu sunt doriti pe aici, prea reci si distanti, prea putin colorati, prea dificili, prea infofoliti in iernile grele de care se vorbeste intr-una la televizor.
Nu, fulgii mei nu sunt asteptati, prea multe cicatrici inca neinchise isi asteapta randul la uitare. Data trecuta cand au trecut pe aici au creat panica generalizata de care batranii inca soptesc intelept la urechile celor dispusi sa asculte.
Fulgii mei sunt acum doar pe la altii. Fulgii mei s-au retras in trecut.
Abisuri 
eu cred că nu, fulgi tăi nu sunt alungaţi, doar este o nevoie de timp al înţelegerii, al liniştii. apoi, o să vezi, va fi un zâmbet alb, desprins tocmai din dansul lor.
Pai eu tot astept intelegerea de asta vara 😉 Dar cand dau cu explicatia mi se contraexemplifica cu destinatii exotice 😉