Patru elefanti, mediu de grasi, stateau agatati de un fir foarte subtire. De departe ne-omogeni, elefantii sopteau chestii intre ei, alandala. Unul, pe la mijloc, indica clar si apasat ca firul nu e doar un moft, un ne-principiu in principiu util pentru a-si justifica prezenta, firul e un scop in sine poate doar fara sustinere materiala. Ca ar fi putut sopti chestii si fara fir dar ca probabil ar fi vorbit de unul singur si el a vrut sa evite asta caci oamenii gandesc prea mult si interpeteaza mult prea repede totul.
Alt elefant intr-un capat indica apasat ca fara fir el n-ar fir fost decat un simplu elefant ne-agatat, genul de elefant comun, predispus la obezitate, in pofida plimbarilor zilnice pe ici pe colea printre alti elefanti predispusi la obezitate. Si ca pentru el firul este de neinlocuit cu nici macar o sfoara si ca tocmai de aceea asa cum e, e taman perfect.
Ceilalti doi elefanti nu sopteau nimic, ascultau doar dormitand cu capul in jos si luau notite in tacere. Nu sopteau pentru ca nu erau deloc inspirati, in pofida firului ideile nu se aliniau si basta, starea asta era tranzitorie, o cunosteau bine de pe vremea cand nu existau decat cercuri.
Indiferent de pozitie si asezare un lucru era cert : niciunul dintre cei patru elefanti nu era impotriva firului, din contra ar fi putut chiar afirma fara urma de regret ca firul i-a scos de multe ori cu fata curata, ca doar existente firului le-a asigurat o linie de plutire in rand cu alte linii de plutire, chiar si relativ omogene.
Patru elefanti, mediu de grasi, stateau agatati de un fir foarte subtire si isi asteptau randul la semnalat prezente, uneori aleatoare. Eu una ma ascundeam bine printre cei patru elefanti mediu de grasi, nimeni nu-mi putea semnala cu exactitate locul si pozitia dar sinteza spuselor una cate una acopera per total o multitutide de stari de spirit cu fir sau fara fir cu adevarat vizibil.
Si tocmai pentru asta “chapeau” cum ar zice un adevarat francez.
Tuturor celor care s-au recunoscut in cei patru elefanti mediu de grasi sau celor care inca n-au indraznit sa se recunoasca, sau chiar si celor care nu se vor recunoaste vreodata le urez inspiratie maxima si fire cat mai lungi si incapatoare.
Si, ca sa nu spuna nimeni ca impletesc fire fara cap si coada, un gand special pentru firul lui Psi si ale lui metafore care chiar au luat forma firului de nenumarate ori si asta pe verificate.
Martori la alegere: almanahe, altcersenin, cammely, carmen pricop, cita, cristi, dagatha, dia na, dictatura justiției, dor, incognito, mița, scorpio, sim, tibi, vavaly, vero, virusache,grișka. Si, bineinteles, Psi.
Abisuri 
Răspunde-i lui psi Anulează răspunsul