De fapt nu ignor trecerea
O ascund doar bine
In buzunarul de la piept
Caci dulcele amanarii persista
Mult dupa, creand doar senzatia
De infinit.
De fapt nu astept nimicul
Il starnesc doar ingnorandu-i
Potentiala-i non-existenta
Dulcele dublei negatii amana
Trecerea, lasand doar vagi impresii
De prea plin.
Abisuri 
Lasă un comentariu