Ajung gafaind, salut zambind, nu-mi raspunde nimeni, continui sa zambesc, apas pe buton, astept, urc, salut, mi se raspunde, caut cheia, n-o gasesc, injur putin, doar putin, continui sa zambesc, ajung, cobor, salut, „o cafea?”, mi se raspunde, zambesc, caut cheia, o gasesc, intru, arunc geanta, scot servetelul, sterg ecranul, privesc.
Cateva pete razlete, caut din nou pachetul, scot servetelul, sterg, privesc, in sfarsit multumita, caut pixul verde in teancul de pixuri si alte produse de papetarie,
nu-l gasesc, dau vina pe geanta, o trantesc, privesc cosul cu interes, privesc geanta din nou „inca odata si acolo sfarsesti”, ridic patru foi de hartie, suflu praful, le mototolesc, privesc cosul, il nimeresc, adun inca cinci foi, le citesc in diagonala, le impaturesc, gasesc pixul verde, zambesc, fac o cruce verde „sa nu uit”, pe mana dreapta, privesc capacul ros, il detest, las pixul intre doua foi albe format A4, tastez parola, o data, de doua ori, caut pachetul, scot servetelul, sterg tastatura „sa la ia naiba de litere ca-s sterse rau”, a treia oara reusesc „youpi, pot sa muncesc !”
Scot pixul verde dintre dinti cu capac cu tot, ma uit la cos, ma uit la pix, ma uit la capac „sa indraznesc ?” Mi-e prea drag pixul, las cosul in plan secund, caut cheia, o gasesc, inchid usa de doua ori „se mai fura din cand in cand”, ciocan de trei ori, „cafea?”, raspuns afirmativ, apas, cobor, comand, discut, polemici, ceva planuri, ma ridic, arunc la cos (nu, nu acelasi cos ca avem „tri selectiv”), apas, urc, cobor intru, ma uit la cos „iar nu l-au golit”, caut pachetul, scot servetelul, sterg biroul, caut pixul verde, capacul nicaieri, ma aplec, descopar mocheta gri plina de praf, ridic doua foi format A4, le privesc, le mototolesc. Ma uit la cosul plin cu ochii stransi, o data, de doua ori, il nimeresc. Ma aplec din nou, capacul nicaieri, scaunul face umbra, il deplasez putin spre cos, caut din nou, gasesc capacul, caut pachetul, scot servetelul, sterg capacul, caut cosul din priviri, il gasesc, il privesc lung, mototolesc servetelul, tintesc, unu-zero pentru cos…
Trag scaunul la loc, ma asez comod, caut pixul cu capacul intre dinti, ridic o foaie A4, o mototolesc, privesc lung cosul, nimeresc, gasesc pixul, suna telefonul, ma uit la ceas „la naiba ce repede trece timpul”, raspund, ma prezint, ma conectez, privesc, mestec capacul, notez, intreb, mi se raspunde, zambesc, caut pixul intre dinti, il gasesc, privesc zambind cosul, iau un servetel, imi sterg ochelarii, privec, notez, arunc, nimeresc, si tot asa in fiecare zi intre orele 8:00 si 17:30, cu anumite mici exceptii.
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2013 proba Stampile online.ro
Abisuri 
Lasă un comentariu