Și tot așa


De fapt nu știu unde, când și mai ales până când. Există o cale prin definiția mea și multe alt căi prin definițiile altora. Eroare de definiție? Continui să cad în stropi mari, și deși și uzi, să mă fac că plouă cu găleata ca și când așa mi-ar veni de nu m-aș mai putea opri. Căci atunci când e să fie un pas există și cel de-al doilea pas și cel de-al treilea pas și tot așa până mă satur de pași și o iau de la capăt. « Care capăt ?» mă întreabă calea și ploaia și definiția ta asupra capătului și eu dau capătului o altă definiție, cea contradictorie cu totul. Îmi place să mă prind de direcțiile aleatore spunându-mi că nici o prindere nu-i întâmplătoare. Uneori bara e lipicioasă și atunci îmi vine să cad, să mă fac una cu găurile din astfaltul gri și ud și astupat cu ploaie. Alteori bara e rece și atunci mă întreb unde și mai ales până unde și până când și aștept să treacă și nu trece.
Și tot așa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s