Uitasem


„O lume cu fața la perete” – o poveste SF

Literatura ca utopie

Troznea secolul la îmbinarea lemnului cu peretele mâncat de ani. Ușa era veche și, prin crăpăturile mari, lipsite de simetrie, se putea citi lumea de dincolo de ușă. Lumea era de un alb strălucitor, aproape bolnăvicios și totuși oamenii de dincolo de ușă păreau să nu mai aprecieze nimic. Mark îmi dăduse întâlnire la ora cinci în fața zidului crăpat și îmi spusese să nu întârzii. Nu întârziasem, ajunsesem cu douăzeci de minute mai devreme și căutasem zidul cu pricina timp de zece minute.

Vezi articolul original 484 de cuvinte mai mult

Reclame

Un gând despre &8222;Uitasem&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.