Doi


Flash 24 : „O dispariție”

Literatura ca utopie

Știi? Îmi spuneai de multe ori să nu mai fiu ceea ce îmi dorisem dintotdeauana să fiu și, într-o dimineață n-am mai fost. M-am pierdut între tasta D și tasta A căutând urmarea. N-a fost s-o mai găsesc, urmarea. O găsise altcineva în locul meu și construise povești frumoase în jurul ei. Apoi repetase de atâtea ori poveștile încât, într-un final, ajunsese la rândul sau să nu mai fie cu adevărat. Să fie doar ceea ce își dorise întotdeauana să fie. Acum suntem doi dispăruți și o lume întreagă care ne caută. Nu ne va găsi niciodată.

Flash 24 :  „O dispariție”

Abisurile le găsiți și aici

Vezi articolul original

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.