Tema săptămânii : „Hazard”
Aș putea reveni într-o secundă sau într-un secol. Sau, în condițiile în care nu știu să apreciez cu exactitudine lungimea clipei, și, pentru că există o mulțime infinită de parametri pe care incă nu știu să îi identific cu certitudine, aș putea reveni într-un minut, într-o viață ulterioară sau aș putea să nu mai revin niciodată.
Nu știu dacă ne vom întâlni într-un vagon părăsit sau ne vom imagina la infinit într-o secvență deformată de imaginația nopților fierbinți. Un șir monoton de veri ne va hrăni cu amintiri călcate în picioare de greutatea secundelor care ne despart și timpul, acest animal ciudat fără repere și fără sens, timpul ne va amesteca perspectivele și ne va pierde în două spații paralele situate la ani lumina distanță. Eu voi deveni ilustra necunoscută numărul 1 iar tu probabil vei rămane în umbra acelei secunde gurmande care odată ne-a unit și apoi a murit.
Între timp…
Vezi articolul original 23 de cuvinte mai mult
Eu nu m-as lasa niciodata pe mâna „hazardului” aceasta zeitate a relativismului, incert, efemer si imprevizibil, prefer sa ma las în voia Domnului Dumnezeului meu si Tatalui meu ceresc Facatorul fiintei mele rational-sentimentale, enigmatice, minunate si paradoxale, care ma iubeste fara conditii ,cu exceptia ascultarii absolute de EL… 🙂