@ Briana Tozour
Salut copilă bună !
Ce mai faci tu, Cleopatră a zilelor noastre? M-a impresionat foarte mult biletul de la tine. Probabil și pentru că sunt într-o stare emoțională proastă. Nu l-am citit decât când am ajuns acasă și mi-am adus aminte de el. A fost mai bine așa, să-l citesc acasă. La școală ar fi sunt cumva prea repede.
Nici mie nu-mi place prea mult în practică dar o accept pentru că scap puțin de toceala obișnuită. M-ai întrebat odată ce aștept. Aștept nenumărat de mult și infinit de puțin. Orice ! Fiecare om trebuie să aștepte ceva altfel n-ar mai putea să fie. Când nu mai aștepți nimic, nu mai ești.
În ceea ce mă privește, am așteptat iarna, apoi m-am convins că a fost în zadar. Acum aștept … nici eu nu știu cu precizie ce anume : scrisori, telefoane , un eveniment senzațional care să mă scoată din rutină. Orice care să mă extragă puțin din monotonia vieții. Sunt sătulă de toate. Masca « veselă » pe care o pun la școală nu face altceva decât să îmi alunge cumva melancolia. Încerc să înving soarta dragă F, așa cum pot și mi-e greu. M-am săturat de tot: de școală, de colegi, de mine și aș vrea să pot cumva evada din lumea asta. Clasa a zecea a început frumos și continuă mizerabil. În clasă nu mai am cu cine vorbi, au devenit toti niște egoiști închiși în lumea lor.
Știu, dragă F că nu par a mai fi în toate mințile dar nu din prea multă fericire …
Să-ți spun ce am pățit alaltăieri, adică joi. A venit P la mine să-mi ceară o carte de geometrie de clasa a zecea – zicea că a dat-o pe a lui unui coleg. I-am dat una, că tot aveam 2 și ieri seară a venit cu frate-su să mi-o aducă înapoi. Când am vrut s-o pun la loc, am văzut un bilet în ea. Ce crezi tu , dragă F, că era cu biletul acela? Era o poezie pentru mine, din partea lui frate-su. Zi și tu ce chestie … Eu nici nu-l cunosc pe fratele asta a lui, doar 2 minute l-am văzut până acum. Dar să știi că, în pofida biletului, nu sunt deloc veselă. Aș putea spune chiar că sunt extrem de tristă. Și știi de ce ? Pentru că viața e atât de nedreaptă și de surprinzătoare…
Eu nu-mi doresc să primesc un astfel de bilet de la o astfel de persoană. Pentru că, în primul rând nu-l cunosc și-n al doilea rând pentru că am auzit că e groaznic de urât. Și acum îmi trec prin cap o groază de chestii… Cum ar fi fost să primesc biletul de la … sau de la …? Nu crezi, dragă F, că ar fi fost cu mult mai bine ? Din păcate nu a fost să fie și, în situația asta, mi-e greață – scuză cuvântul, dar nu am găsit altul mai potrivit. Da, mi-e pur și simplu greață de toate. Mi-e pur și simplu frică să nu-l mai intalnesc… Nu știu cum să fac !
Dragă mea F, mi s-a făcut atât de somn încât aș putea dormi o lume întreagă. Cât să uit de toate necazurile și să devin alta. Și totuși nu pot dormi, aștept ceva irealizabil și scriu. Fericirea s-a pierdut undeva în noapte. Cred că orice om așteaptă fericirea … Și eu am fost fericită odată. Dar foarte intens și extrem de puțin. Am avut fericirea cu rația – totul e raționat în lumea asta …
Mai ții minte oră de română când ți-am scris “Romanță pentru F”? Ce clipe minunate erau atunci … Atunci eram amândouă altele.
Tu, dragă F, ai bucurii cu toptanul pe când eu … cu molecula și alea foarte rar. Deci nu prea am cu ce să îți încânt auzul. Cred că te-a ghicit bine cineva când ți-a spus că ești o norocoasă. Eu, dimpotrivă, sunt o ghinionistă. Nu trebuie să îmi spună cineva, mi-am dat seama singură. Îți spuneam într-un bilet anterior că fiecare om trebuie să aștepte neapărat ceva. Tu ce aștepți? Știi, te-ai schimbat în ultimele 2 zile, ai devenit mai veselă, așa cum te știam mai demult și îmi place. Vezi ce face fericirea dintr-un om ? Despre mine, nici nu știu ce să-ți spun că fac. Duc aceași viață monotonă cu aceleași lucruri plictisitoare în fiecare zi. Acum 2-3 luni aveam și alte lucruri interesante de făcut, pe lângă activitatea mea “intelectuala” : mate, fizică și alte obiecte neindentificate. Mergeam la chefuri, la film, mai ieșeam și eu în oraș. Pe scurt, eram mai veselă și mai fericită ca acum.
Acum te las dragă F, e ora 7:20 și trebuie să plec.
(Scris la 16 ani, 1987)
Erai atât de tu și atunci! Știu că pare o prostie ce zic, dar cred că înțelegi 😊
Stiu ce zici … dupa atatia ani remarc cat de mult am pastrat din cea de atunci … Sa vezi scrisorile din facultate cum suna …
Dacă vei vrea să le împărtășești cu noi, abia aștept!
Trebuie sa le ‘transcriu’ in format electronic. Asa ‘opere de arta” ar fi si pacat sa se piarda 😉
Scriai de atunci cu mult… sens. Nu ştiu să o zic mai bine. De o profunzime aparte.
Despicam firul in patru de la cateva luni cred. Descoperirea acestor scrisori, scrise acum mai bine de 30 de ani, a fost cel mai frumos dar primit sarbatorile acestea. Impreuna cu revederea dupa 20 de ani cu destinatara acestor scrisori
Pentru mine personal, esti o muza abisala. Ma inspiri atemporal, si ma scoti din lume-afara. Gândurile tale scrise, asternute-n virtual, ma transpun în lumi de vise, ca si cum ar fi real.
Chiar este. Uneori
Si, „baiatul urat”. a renuntat?
Da, pe loc
Nu ai fost curioasa sa-l cunosti? Poate adolescentul acela „urat” putea ascunde mult potential.
Nu.
🙂 ))) Îmi sunteti tare dragi…virtuosi(lor) !