Maică-sa plânge de câte ori citește. El îi scrie regulat, e bine, se văd munții, mâncarea e acceptabilă.
El s-a îndrăgostit de ea în acceleratul de Arad. El avea trei lei, pentru un suc, ea privea cu nostalgie Carpații. Nașul tipase la el, zi domle’ ce vrei, nu vezi că ții coada pe loc. El nu vedea nici coada, nici preturile. Ea era atât de frumoasă. Multă vreme o privise insistent. La Bușteni ea coborâse dar el nu remarcase. Și acum regretă că i-a tras una nașului de l-a durut palma.
Lasă un răspuns