Undeva, cândva


Pe plaja îngustă se aud pași, urme grele în nisipul moale, valuri cu creste albe peste sunete, meduze la mal, câțiva greieri fără somn pe urmele pașilor, un pet de Fanta rătăcit printre valuri, o mână de scoici îngropate în nisip, acolo a fost odată un castel, îmi șoptești printre greieri și valurile tac și scoicile tac și pașii se opresc muți, timpul se scurge neatent, creștem atât de mult intre două amintiri, încât totul începe deodată să doară. Undeva, foarte departe, cineva zgândăre o chitară.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.