O viață


Aș fi avut ochii mai verzi decât marea și pletele mai răsfirate decât nebunia valurilor care macină țărmul. Te-aș fi iubit până la ultima scoică, acolo, întinși peste alge, amestecați printre pietre, acolo te-aș fi iubit până ce totul ar fi devenit una cu apusul, linia aceea fină pe care n-am ajuns niciodată să o scufundăm în mare, departe de lumea înconjurătoare, iar tu tu n-ai fi aflat niciodată, atât de tare te-aș fi iubit. Dar, pentru că n-am fost niciodată, nimic din toate acestea n-a putut să se întâmple.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.