Ești minunată. Asta mi-ai spus-o ieri, în timp ce tocam vinetele. Ei, și tu, ți-am răspuns, zici asta doar ca să ai dreptul la două felii. Am devenit deodată de-a dreptul nesuferita. A urmat o pauză de țigară. Tu nu fumezi. Eu nu te ascult. Nu renunț. N-oi muri din cinci pe zi. Încăpățânata știu ca sunt. Mi-o repeți la fiecare țigară. Și eu îți răspund, de fiecare dată la fel. Maică-mea n-a fumat niciodată și tot de cancer la plămâni a murit. Sunt obositoare, știu, dar ăsta e argumentul suprem. Ne-am așezat la masă, am mâncat. Ești o bucătăreasa pe cinste, ai zis și mi-ai turnat un pahar de vin. Am ciocnit. Am ros toate oasele. Am lăsat vasele în chiuvetă. Sunt o puturoasa, mi-am spus. În dormitor m-am uitat în oglindă. N-am recunoscut pe toată lumea. Sunt o uituca.
Lasă un răspuns